Parlamentul European își începe, marți, cea de-a zecea legislatură, după ce reprezentanții statelor membre au fost aleși la scrutinul organizat între 6 și 9 iunie. Cei 720 de eurodeputați își aleg cu această ocazie președintele și cei 14 vicepreședinți, dar vor vota și pentru cel de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la președinția Comisiei Europene. Din noul plen fac parte 54% eurodeputați noi, iar în Parlamentul European 2024-2029 sunt 39% femei.
UPDATE 19:26. Eurodeputații au început alegerea vicepreședinților pentru noua legislatură, 11 fiind aleși în primul tur de scrutin, dintre care doi reprezentanți ai României:
Vicepreședinții nou aleși (cu majoritate absolută) sunt prezentați mai jos, în ordinea în care au fost aleși:
Sabine VERHEYEN (PPE, Germania): 604
Ewa KOPACZ (PPE, Polonia): 572
Esteban GONZÁLEZ PONS (PPE, Spania): 478
Katarina BARLEY (S&D, Germania): 450
Pina PICIERNO (S&D, Italia): 405
Victor NEGRESCU (S&D, România): 394
Martin HOJSÍK (Renew, Slovacia): 393
Christel SCHALDEMOSE (S&D, Danemarca): 378
Javi LÓPEZ (S&D, Spania): 377
Sophie WILMÈS (Renew, Belgia): 371
Nicolae ŞTEFĂNUȚĂ (Verzi/ALE, România): 347
UPDATE ora 13:50: Roberta Metsola (PPE, Malta) a fost aleasă președintele Parlamentului European pentru al doilea mandat.
Roberta Metsola a fost aleasă în primul tur de scrutin, unde a primit o majoritate absolută de 562 din 623 de voturi valabil exprimate prin vot secret (pe hârtie). Ea va continua să conducă Parlamentul în primii doi ani și jumătate ai celei de-a zecea legislaturi.
Născută în Malta, în 1979, Roberta Metsola este eurodeputată din 2013. A fost aleasă prim-vicepreședintă în noiembrie 2020 și a fost președinta în exercițiu a Parlamentului după decesul președintelui Sassoli, la 11 ianuarie 2022. La 18 ianuarie 2022, a fost aleasă președintă pentru a doua jumătate a celei de a noua legislaturi. Este a treia femeie ce deține funcția de președinte al Parlamentului European, după Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002).
Adresându-se plenului după ce a fost realeasă, președinta Metsola a declarat: „Împreună, trebuie să apărăm speranța, visul care este Europa. Vreau ca oamenii să recapete un sentiment de încredere și entuziasm pentru proiectul nostru. Încrederea de a face spațiul nostru comun mai sigur, mai echitabil, mai drept și mai egal. Încrederea că împreună suntem mai puternici și mai buni. Încrederea că Europa noastră este o Europă pentru toți”.
Funcția de președinte dispune de o gamă largă de competențe executive și reprezentative prevăzute în Regulamentul de procedură. În afară de aceste atribuții, autoritatea președintelui se extinde la „toate competențele pentru a prezida lucrările Parlamentului și pentru a asigura buna desfășurare a acestora”.
Articolul 14 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că Parlamentul își alege președintele dintre membrii săi. De la primele alegeri europene (prin vot universal) din 1979, fiecare președinte este în funcție pentru o perioadă de doi ani și jumătate, mandat ce poate fi reînnoit. Aceasta înseamnă că pot exista doi președinți diferiți în fiecare legislatură. De la crearea Parlamentului în 1952, Parlamentul a avut 31 de președinți, dintre care 17 din 1979.
Parlamentul European a fost constituit oficial marți, la Strasbourg, în urma alegerilor europene din 6-9 iunie, când aproximativ 373 de milioane de cetățeni din cele 27 de state ale blocului comunitar au fost chemați să își voteze membrii în singura instituție europeană formată prin vot direct.
Roberta Metsola (PPE, Malta), președinta Parlamentului aflat la sfârșit de mandat, a prezidat deschiderea sesiunii. După un interludiu muzical, Pina Picierno (S&D, Italia), a doua vicepreședintă a Parlamentului aflat la sfârșit de mandat, a anunțat candidatele la președinția Parlamentului: Roberta Metsola (PPE, Malta) și Irene Montero (Stânga, Spania).
Votul secret, pe hârtie, are loc imediat după deschiderea sesiunii. Opt deputați aleși prin tragere la sorți vor supraveghea procesul. Ambele candidate au susținut scurte declarații în plen înainte de vot.
Potrivit oficialilor PE, pentru a fi ales, un candidat are nevoie de o majoritate absolută a voturilor valabil exprimate, și anume 50% plus unu. În cazul în care niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași candidați sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur de scrutin, în aceleași condiții.
Dacă este necesar, poate avea loc un al treilea tur de scrutin, conform acelorași reguli. În cazul în care niciunul dintre candidați nu este ales în al treilea tur de scrutin, cei doi candidați care au întrunit cele mai multe voturi din al treilea tur de scrutin trec la un al patrulea și ultim tur de scrutin, câștigat de candidatul care primește cele mai multe voturi.
Odată ales, noul președinte își preia atribuțiile și poate susține un discurs inaugural.
În urma alegerii președintelui, Parlamentul își va alege și cei 14 vicepreședinți și cei cinci chestori, care alcătuiesc Biroul Parlamentului.
Vicepreședinții îl pot înlocui pe președinte, inclusiv pentru a prezida ședințele plenare și pentru a reprezenta Parlamentul în cadrul unor ceremonii sau acțiuni specifice, atunci când este necesar. Chestorii se ocupă de chestiuni administrative care îi afectează în mod direct pe eurodeputați.
Vicepreședinții și chestorii sunt membri ai Biroului Parlamentului European (în cadrul căruia chestorii participă cu rol consultativ), care stabilește norme pentru buna funcționare a Parlamentului. Printre alte atribuții, Biroul elaborează proiectul preliminar de buget al Parlamentului și decide cu privire la aspectele administrative, de personal și organizaționale. Practic, grupurile politice urmăresc să se asigure că membrii Biroului reflectă, în linii mari, componența numerică a grupurilor, ținând seama, de asemenea, de rezultatele alegerii președintelui.
În cea de-a zecea legislatură, Parlamentul European are 720 de locuri, cu 15 mai multe decât la sfârșitul legislaturii anterioare. 54% dintre deputați sunt la primul mandat (în 2019, ponderea nou-veniților a fost de 61%), iar 39% sunt femei (40% în 2019).
Lena Schilling (Verzi/ALE) din Austria (23 de ani) este cel mai tânăr eurodeputat, în timp ce Leoluca Orlando (Verzi/ALE) din Italia (77 de ani) este cel mai în vârstă.
La începutul celei de-a zecea legislaturi, există opt grupuri politice, cu unu mai mult decât în legislatura anterioară. 33 de eurodeputați rămân neafiliați.
România, cu 33 de mandate, se află pe locul șase în UE, cele mai multe scaune de europarlamentar deținute de un stat membru fiind 96, în Germania, iar cele mai puține, 6, care revin Ciprului, Luxemburgului și Maltei.
Lista completă a reprezentanților României, în ordine alfabetică a numelor:
Sursa foto: Parlamentul European